Cand Vine Seara...

       

Cand vine seara imi astern gandurile pe perna sufletului meu obosit de asteptare,te culeg din stele desenate de tine pe cer cu culorile dorului de mine, ma joc cu luna rugand-o sa imi ascunda tristetea in intunericul amagitor al noptii.Te caut in visele in care eu povestesc si tu asculti,in ploaia de lacrimi reci ce ti-au inghetat zambetul.Te caut in noptile o mie una pline de dorinte,te caut neincetat si te strig.Un strigat al sufletului mut de durere.Iar tu ma auzi cu inima..dar ma respingi cu gandul.Gandul ce candva l-ai lasat sa iti fure dorul din inima,dorintele din suflet..sa zboare spre mine ,sa imi atinga visele.Vise in care paream suflete pereche,uitand de lume ,uitand de noi...In nopti in care visam impreuna desi traim in lumi diferite...Acum suntem doar doua fiinte mute in tacere, doua picaturi de ploaie si durere...Si incerc  sa te zaresc macar in vise..sa-ti dau de-o parte stropii de pe frunte,sa te acopar cu sarutari multe,sa-ti mangai chipul trist si ratacit...Si-am sa adun intr-un buchet frumos ,fara regret toate gandurile si intristarile aplecate in picaturi de dor.

Te voi iubi zece vieti ,apoi ma voi opri....